„Fermierii Europei sunt cei mai buni din lume. Și îi vom sprijini la fiecare pas”, a declarat Ursula von der Leyen în discursul privind Starea Uniunii, susținut în plenul Parlamentului European.
Șefa Comisiei Europene a avertizat că deficitul de apă afectează direct agricultura, energia și lanțurile de aprovizionare și a anunțat o nouă inițiativă europeană pentru apă.
Potrivit lui von der Leyen, aproape un litru din patru transportat prin conductele europene este pierdut, în principal din cauza scurgerilor.
„Culturile au nevoie de apă pentru a crește, iar animalele au nevoie de ea pentru a supraviețui. Recolte întregi depind de acest lucru”, a spus președinta Comisiei, anunțând că executivul european va prezenta propuneri pentru îmbunătățirea managementului riscurilor și reducerea deficitului de asigurare din agricultură.
Doar 20-30% din pierderile agricole provocate de climă sunt asigurate
Problema este una în creștere la nivelul întregii Uniuni Europene. Un studiu comun al Băncii Europene de Investiții și Comisiei Europene, publicat în 2025, estimează că agricultura UE pierde în medie peste 28 de miliarde de euro în fiecare an din cauza fenomenelor meteorologice nefavorabile, precum seceta.
Doar 20-30% dintre pierderile agricole provocate de schimbările climatice sunt acoperite prin sisteme de asigurare publice, private sau mutuale, inclusiv prin mecanisme sprijinite de Politica Agricolă Comună. Studiul avertizează că pierderile medii anuale ar putea crește cu până la 66% până în 2050 dacă riscurile climatice se intensifică.
Von der Leyen a extins problema și la nivelul întregii economii europene. În prezent, doar aproximativ un sfert din pierderile provocate de catastrofe în Europa sunt acoperite prin asigurări private, ceea ce face ca bugetele statelor să ajungă frecvent „asigurătorul de ultimă instanță”.
Comisia va crea în acest context o Climate Insurance Alliance ( O Alianță de Asigurări Climatice), menită să contribuie la reducerea diferenței dintre pierderile produse de dezastre și cele efectiv asigurate.
Mesajul vine la o zi după protestul fermierilor și crescătorilor de animale de la București
Declarația făcută la Strasbourg vine la o zi după protestul organizat în Piața Victoriei de crescători de animale și fermieri din România.
Manifestanții au depus la Guvern o listă cu 16 revendicări, cea prezentată drept prioritară fiind redeschiderea urgentă a exporturilor de ovine, fără restricții de comercializare. Crescătorii au solicitat, între altele, încetarea sacrificării administrative a oilor ca măsură de combatere a bolilor și folosirea unor soluții alternative, eliminarea unor taxe sanitar-veterinare și modificarea legislației privind pajiștile și vânătoarea.
Una dintre solicitări are însă legătură directă cu problema ridicată o zi mai târziu de Ursula von der Leyen la Strasbourg: crescătorii au cerut modificarea legislației privind despăgubirile pentru secetă, astfel încât acestea să fie acordate efectiv, inclusiv pentru pajiști. Ei au solicitat și acoperirea de către stat a costurilor suportate de fermieri atunci când sunt impuse măsuri pentru protejarea interesului sanitar-veterinar general.
Protestul de marți a fost marcat și de incidente. O parte dintre manifestanți au rupt cordonul forțelor de ordine și au aruncat cu obiecte, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene. Mobilizarea pentru manifestație fusese făcută în mare parte prin intermediul rețelelor sociale.
Von der Leyen vrea inteligență artificială în agricultură
A doua direcție anunțată de șefa Comisiei Europene pentru agricultură este tehnologia. Von der Leyen a indicat explicit „agricultura de precizie” drept unul dintre domeniile în care inteligența artificială poate fi mutată „de pe ecran” în economia reală.
Comisia a selectat cinci sectoare cu potențial ridicat pentru utilizarea AI: sănătate, transport, agricultură și alimentație, industria avansată, respectiv apărare și spațiu. Noi inițiative pentru aceste sectoare urmează să fie prezentate în noiembrie.
În agricultură, tehnologia poate însemna de la monitorizarea culturilor și administrarea precisă a apei și îngrășămintelor până la utilizarea dronelor, roboților și sistemelor bazate pe date pentru creșterea animalelor.
Direcția fusese pregătită de Comisie înainte de discurs. Pe 8 septembrie, Bruxelles-ul a lansat noua abordare strategică pentru cercetare și inovare în sectorul agroalimentar. Cadrul AgRI 2040 include printre cele opt domenii preliminare de acțiune digitalizarea, inteligența artificială și robotica, cu obiectivul ca tehnologiile dezvoltate prin cercetare europeană să ajungă mai rapid în ferme și pe piață.
Marea provocare va fi aplicarea acestor tehnologii într-un sector agricol european extrem de fragmentat, cu exploatații foarte diferite ca dimensiune și capacitate de investiție.
